Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj, este beneficiarul unei finanțări nerambursabile în valoare de 2.051.459 lei, pentru un proiect important de restaurare ce va fi derulat pe parcursul anului 2025. Banii sunt incluşi în programul de finanţare: „Timbrul Monumentelor Istorice” al Institutului Național al Patrimoniului. obiective din Parcul Etnografic obiective din Parcul Etnografic
Contractul, în valoare de 2.051.459 lei a fost semnat la începutul acestei luni şi include realizarea unor lucrări de reparație și reabilitare la 12 obiective muzeale din incinta Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Proiectul de reabilitare a monumentelor etnografice din parcul etnografic clujean este o inițiativă culturală și de patrimoniu care își propune să protejeze, să conserve și să promoveze patrimoniul cultural al României. Această restaurare nu vizează doar menținerea integrității fizice a unor construcții valoroase, ci și revitalizarea lor ca parte a unei strategii mai ample de educație culturală și turism.
Proiectul de restaurare propus are drept scop conservarea și revitalizarea acestor monumente de arhitectură populară, care oferă o perspectivă asupra tradițiilor și obiceiurilor din trecut şi contribuie la educarea publicului în privința valorilor culturale și istorice.
Prin conservarea monumentelor incluse în proiect, oferim urmaşilor posibilitatea de a se conecta cu trecutul, înțelegând mai bine originile și evoluția comunităților din care fac parte. Totodată, restaurarea monumentelor etnografice contribuie la consolidarea poziției României ca destinație turistică de interes cultural, iar Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este un punct de atracție major pentru turiștii interesați de cultura și istoria României.
Prin acest proiect, județul Cluj își consolidează poziția de lider în conservarea și promovarea patrimoniului cultural în Transilvania, atrăgând atenția asupra importanței protejării valorilor monumentelor, în întreaga regiune.
Obiective incluse în proiectul de restaurare:
- Dugeana de joc Ilva Mică (Jud. Bistrița-Năsăud)- Construită în jurul anului 1930, dugeana reprezintă un important element de patrimoniu cultural. Ilustrează evoluția vieții sociale din zona Năsăud în perioada interbelică. Restaurarea va asigura conservarea caracterului original al construcției.
- Gospodăria Cămârzana (Jud. Satu Mare)- Datând din 1725, gospodăria reprezintă o mărturie unică a arhitecturii tradiționale din Țara Oașului. Restaurarea sa va proteja integritatea structurală și va reconstitui elementele originale care nu au putut fi recuperate, precum grosii din stejar.
- Gospodăria Bedeciu (Jud. Cluj)- Acoperișurile din paie ale celor trei construcții din această gospodărie prezintă deteriorări semnificative. Înlocuirea acestora în tehnică tradițională este esențială pentru prevenirea degradării construcțiilor și pentru menținerea autentică a aspectului arhitectural.
- Gospodăria Maramureș (Jud. Maramureș) – Cu o structură specifică zonelor agro-pastorale și o vechime de peste două secole, gospodăria ilustrează arhitectura spectaculoasă a regiunii Maramureș. Restaurarea este vitală pentru protejarea atât a clădirilor, cât și a obiectelor expuse în interiorul lor.
- Joagărul Botiza (Jud. Maramureș) – Această instalație tehnică reprezintă o etapă importantă în evoluția tehnologiilor de prelucrare a lemnului în mediul rural.
- Piua Gladna (Jud. Timiș) – Datând din secolul al XIX-lea, piua este o piesă remarcabilă care exemplifică ingeniozitatea tehnică a țăranilor în prelucrarea lânii.
- Rotăria Ieud (Jud. Maramureș) -Atelierul de rotărie de la Ieud reflectă măiestria artizanală din Maramureșul Istoric.
- Fierăria Rimetea (Jud. Alba) – Fierăria din Rimetea este un exemplu de tehnologie semi-industrială rurală din secolul al XIX-lea.
- Șura și Piua de ulei din Herepia (Jud. Hunedoara) – Restaurarea șurii și a instalațiilor tehnice adăpostite în ea este esențială pentru conservarea tehnologiilor tradiționale de obținere a uleiului.
- Anexe Gospodărie Telciu (Jud. Bistrița-Năsăud) -Șura complexă din Telciu, reprezentativă pentru arhitectura rurală din zona Năsăudului, necesită restaurare pentru a preveni degradarea.
- Anexe Gospodărie Mărișel (Jud. Cluj) – Anexele incluzând șoprul și batoza manuală, oferă o perspectivă asupra specificului ocupațional și arhitectural al Munților Apuseni.
- Gospodăria din Geaca, județul Cluj, este reprezentativă pentru o subzonă etnografică renumită prin utilizarea stufului din resursele locale pentru realizarea învelitorilor caselor și anexelor gospodărești.
Prin restaurarea acestor obiective se va asigura păstrarea și funcționalitatea lor, acolo unde este cazul, iar activitățile cuprinse în cadrul proiectului se vor desfășura pe parcursul anului 2025.
De asemenea, în proiectul de finanţare nerambursabilă derulat cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului sunt prevăzute fonduri şi pentru extinderea sistemului de supraveghere video a muzeului în aer liber, care pe lângă faptul că va permite o mai bună protejare a patrimoniului, va asigura un climat de siguranţă sporită. Totodată, o bună monitorizare video a perimetrului parcului etnografic clujean va permite gestionarea eficientă a fluxului de vizitatori, facilitând o experiență mai plăcută pentru toți. Şi este vorba şi despre extinderea instalației electrice atât de necesară pentru funcţionarea Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Prin programul de finanţare: „Timbrul Monumentelor Istorice” al Institutului Național al Patrimoniului, Muzeul Etnografic al Transilvaniei beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 2.276.459 lei care include şi Proiectul ”Vivanții: Anotimpurile”, prin care se doreşte punerea în valoare a patrimoniului existent în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Întoarcere în timp prin animarea unor obiective din Parcul Etnografic “Romulus Vuia” Cluj-Napoca
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură în subordinea Consiliului Județean Cluj, este beneficiarul unei finanțări nerambursabile în valoare de 225.000 de lei, pentru un proiect de punere în valoare a patrimoniul Parcului Etnografic Naţional ”Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Proiectul ”Vivanții: Anotimpurile” își propune să pună în valoare patrimoniul Parcului Etnografic Naţional ”Romulus Vuia”, animându-l prin crearea unor evenimente: scenete, spectacole de reenactment, dansuri şi happeninguri în care să se îmbine elementul uman, textul, muzica, povestea, gastronomia, costumul, tradiția şi sărbătoarea şi care să reflecte trecerea timpului prin datini şi tradiții în satul transilvănean.
Proiectul a obţinut finanţare nerambursabilă în cadrul programului: „Timbrul Monumentelor Istorice”, al Institutului Național al Patrimoniului.
În cadrul proiectului ”Vivanții: Anotimpurile” vor fi alese patru momente principale de-a lungul anului, importante în tradiţia Transilvăneană şi în care se vor desfășura patru evenimente mari, fiecare concentrând obiceiuri ale anotimpului respectiv. Spațiul pentru desfăşurarea evenimentelor va fi Etnografic Naţional ”Romulus Vuia”, din Hoia.
Proiectul ”Vivanții: Anotimpurile” contribuie semnificativ la întărirea identității naționale prin menținerea vie a tradițiilor și obiceiurilor care au definit comunitățile românești de-a lungul secolelor. Spațiul Parcului Etnografic, unul generos, va fi locul pentru desfășurare, iar curțile caselor, biserica, ulițele și alte spații vor fi “umplute” cu activități care să spună poveştile de demult.
De exemplu, se intenţionează marcarea unor momente precum: primăvara cu sărbători precum Mărțișorul şi Paștile, dar şi cu toate obiceiurile create în jurul acestor momente, cuprinse în scenete specifice, în zone diferite ale muzeului, cu ateliere de meşteşuguri tematice, caracteristice. Apoi, evenimentele de vară vor cuprinde sărbători ca Sânzienele, secerișul, diverse obiceiuri legate de muncile câmpului, de Schimbarea la față și de Sfânta Maria, jocuri în șură și în ogradă şi un ritual de nuntă.
Toate activitățile de animare a obiectivelor turistice din Parcul Etnografic Naţional ”Romulus Vuia”, Cluj-Napoca vor fi implementate de actori şi studenți la actorie de la Facultatea de Teatru și Film din cadrul UBB, care vor da viață muzeului prin diverse scenete, spectacole de reenactment, dansuri şi happeninguri.
Pentru creșterea vizibilității activităților proiectului va fi achiziționat un display outdoor interactiv, care va fi instalat în cadrul muzeului în aer liber. Vizitatorii vor putea astfel să acceseze mai uşor informații detaliate despre activitățile proiectului și obiectivele vizitabile; să exploreze istoria și semnificația culturală a monumentelor restaurate, contribuind astfel la creșterea atractivității muzeului și la afirmarea sa ca obiectiv turistic major.
Toate activitățile cuprinse în cadrul proiectului se vor desfășura pe parcursul anului 2025.