Duminica, 27 martie 2022, ora 10:00, Muzeul de Artă, Piaţa Unirii, nr. 30

Expoziţia Magnificenţe ale Romei antice şi moderne – expoziţie-medalion 

Un omagiu adus uneia dintre figurile emblematice ale gravurii europene din secolul al XVIII-lea

Arhitect, desenator, gravor, pictor şi poet arcadian, fondator şi lider al „realismului vedutist”, Giuseppe Vasi (1710-1782), supranumit de renumitul istoric de artă, Henri Focillon, „un poet autentic al Romei”, a fost unul dintre cei mai iluştri şi prolifici exponenți ai artei calcografice italiene din epoca barocă, lăsându-ne moștenire una dintre cele mai prețioase, bogate, autentice și cuprinzătoare mărturii vizuale a Cetății Eterne din secolul al XVIII-lea.

Născut în orăşelul italian Corleone („Inimă de leu” în dialectul sicilian, astăzi, parte integrantă a provinciei Palermo), situat în extremitatea vestică a insulei Sicilia, în urmă cu peste 300 de ani, Vasi a trăit și lucrat la Roma, unde a ajuns să posede un atelier de gravură devenit celebru. Tot aici, a întreținut profitabile contacte profesionale cu diverși pictori și arhitecți cunoscuți, având, deopotrivă, și imensa șansă de a-și îmbogăți formația artistică inițială admirând colecția de stampe a cardinalului Corsini (în mod deosebit, gravorii venețieni și florentinul Stefano della Bella). În conturarea strălucitei sale cariere romane, s-a bucurat de aprecierea și susținerea a patru papi succesivi, Benedict al XIV-lea, Clement al XII-lea, Clement al XIV-lea, Pius al IV-lea, precum și a doi regi, Carol al III-lea al Spaniei și Ferdinand I de Bourbon, care s-au succedat pe tronul Regatului celor două Sicilii.

Numele său rămâne, însă, larg cunoscut datorită unui proiect publicistic remarcabil, derulat din 1747 până în 1761, răstimp în care se dedică, din postura de gravor, elaborării operei sale capitale, „Delle Magnificenze di Roma antica e moderna” (Despre Mărețiile Romei antice și moderne), reunind zece volume (cu un număr total de 200 de planşe gravate prevalent în tehnica acvaforte, cu uşoare retuşuri în dăltiţă, după moda tehnicii mixte aflate în uz în epocă) ce etalează o captivantă și memorabilă arhivă textuală și vizuală a „mărețiilor” Romei secolului al XVIII-lea. Catalogat de posteritate drept o indiscutabilă capodoperă, monumentalul demers editorial transcede, la nivelul metodei de investigație și a viziunii, preocupările și răspunsurile artistice ale multora dintre confrații săi de breaslă.

Expuse acum în premieră absolută, gravurile lui Giuseppe Vasi aflate în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în număr doar de cinci, au servit în epocă la ilustrarea a patru dintre cele zece volume ale marcantei întreprinderi calcografice vasiene, și anume volumele VI, VII, VIII şi IX, care au văzut lumina tiparului la Roma, în anii 1756, 1758 şi 1759, graţie implicării fraţilor Niccolò (1717-1795) şi Marco Pagliarini (1723-1791), unii dintre cei mai importanţi exponenţi ai pieţei editoriale romane din secolul al XVIII-lea şi, implicit, a comerţului local cu cărţi şi stampe. Celebra lor tipografie era localizată în Piazza Pasquino.

Impresionanta producţie grafică vasiană oferă o „lentilă” revelatoare şi instructivă asupra morfologiei urbane şi a tipologiei arhitecturale a Cetăţii Eterne în epoca „Marelui Tur”, demersul său ambițios înscriindu-se în linia proiectelor enciclopedice, caracteristice Iluminismului.

Într-o proporţie copleşitoare, planşele gravate ale lui Giuseppe Vasi surprind partea modernă a imortalei citadele cosmopolite pontificale. Astfel, în contrast cu opera ilustrului său contemporan, Giovanni Battista Piranesi (1720-1778), căruia i-a fost, un timp, chiar maestru, excursul său vizual nu privilegiază antichităţile clasice sau legendarele ruine imperiale, sub seducţia impulsului de a imagina şi evoca străvechea grandoare pierdută a unui veritabil „tezaur de memorie tangibilă”, ci acordă preeminenţă instituţiilor laice şi religioase, locale sau străine, spaţiilor publice şi private, care modelau şi structurau, în mod activ, viaţa socială şi religioasă a urbei papale în secolul al XVIII-lea.

Dacă Piranesi a fost poetul „ruinelor vorbitoare”, Giuseppe Vasi a pus în plină lumină înfăţişarea Romei moderne, sensibilitatea sa consonând cu spaţiul viu, funcţional şi fremătător al aglomeraţiei urbane din timpul vieţii sale. Din acest motiv, sub aspect strict istorico-documentar, gravurile vasiene, concepute cu o măiestrie tehnică absolut notabilă, dublată de impresionanta fidelitate şi exactitate scrupuloasă în surprinderea şi documentarea organismului pulsant complex al oraşului contemporan, învăluit în extraordinare efecte de lumină şi atmosferă, constituie un corpus imagistic de neegalat în epocă, care reuşeşte să evoce cu o pregnanţă convingătoare acea mult iubită şi visată Caput Mundi (Capitala lumii), în toată splendoarea în care au cunoscut-o şi explorat-o cu mare aviditate peregrinii „Marelui Tur”… cuceriţi de promisiunea unei experienţe irepetabile, prin excelență, o extraordinară aventură a cunoaşterii și un mare „laborator” facilitat de imensul muzeu în aer liber care este Peninsula Italică, dar nu mai puțin important, o veritabilă modă intelectuală care a modelat gustul şi cultura uneia dintre cele mai înfloritoare perioade ale gândirii europene. (Alexandra Sârbu, curatorul expoziţiei)

Program de vizitare: 10.00 – 17.00 Expoziţia Magnificenţe ale Romei