Facultatea de Istorie si Filosofie UBB Cluj vă invită joi, 21 martie 2024, începând cu ora 12 în aula Regele Ferdinand I la lansarea cărții Fondul interzis. Incursiune în antropologia folclorului licențios. Volumul I autor Mircea Păduraru. Fondul interzis Lucrarea intenționează să aducă în atenția oamenilor de cultură (mai ales a celor din zona științelor umaniste și sociale) o categorie a creativității tradiționale sistematic ignorată de generații de etnologi: folclorul licențios. În esență, acest demers poate fi caracterizat de trei trăsături majore: i. interacțiunea frontală cu folclorul licențios/ obscen/ pornografic; ii. angajarea într-un dialog polemic cu o tradiție de gândire (mai ales locală) prin care s-a operat izolarea acestei dimensiuni a creativității tradiționale; iii. definirea unor repere pentru o perspectivă hermeneutică aptă să reveleze importanța folclorului licențios în cadrul tabloului general al culturii române.
“În etnoantropologia din România studiile despre creativitatea folclorică desemnată adesea (etic, nu emic) prin calificativele precum „obscen“, „licențios“, „pornografic“, „scatologic“, „abject“ ș.a.m.d. sunt cvasi-inexistente, cum cvasi-absente sunt și antologiile la temă. Lucrarea de față problematizează această lipsă și pledează în favoarea includerii folclorului erotic în categoria subiectelor de cercetare legitime, cu convingerea că asumarea acestui regim al creativității populare constituie nu numai o îmbogățire importantă a domeniului, ci și un gest de recuperare cu valoare morală.” (Mircea Păduraru)
“Mircea Păduraru nu doar inventariază cu acribie folclorul licențios cules și strecurat spre publicare, ci încearcă să înțeleagă și de ce nu s-au cules și apoi publicat asemenea texte folclorice, cale care ne conduce în nucleul dur al disciplinei, acolo unde mâini invizibile manevrează reflectoarele cercetărilor și le îndreaptă invariabil către anumite subiecte lăsând veșnic în umbră altele. De ce lucrurile se întâmplă astfel? Aceasta este întrebarea! Etnologia românească este precum Luna: are o față veșnic luminată de Soare și o alta la fel de veșnic ascunsă. Iar cartea lui Mircea Păduraru poate fi văzută ca un prim impuls demiurgic adus etnologiei românești, impuls ce imprimă Lunii o mișcare de rotație. Ce vreți mai mult de la o carte?” (Constantin Bărbulescu)